Oamenii care nu-și dezvoltă gândirea critică devin ușor victime ale dezinformării

Sursa: Asociația Presei Independente

Pandemia noului coronavirus a dat apă la moară celor care promovează diverse teorii ale conspirației. Ei distribuie speculații și falsuri care de care mai întortocheate despre originea și combaterea virusului. Mulți oameni dau crezare acestor informații fără a le analiza, deoarece nu au o gândire critică dezvoltată. Experții spun că teoriile conspirației trebuie dezmințite în același limbaj simplu în care au fost răspândite. 

Virusul a fost fabricat în laboratoare americane”„în spatele infecției de coronavirus stau globaliștii sataniști”„prin undele 5G este transmis Covid-19” sau „miliardarul Bill Gates vrea să introducă vaccinarea forțată” – acestea sunt cele mai frecvente teorii ale conspirației, promovate de la începutul pandemiei și până în prezent. De cele mai multe ori, o teorie a conspirației este o speculație, bazată pe convingerea că anumite evenimente sau situații sunt manipulate în secret de forțe puternice, malefice. Deși nu există nicio dovadă științifică care ar argumenta aceste supoziții, totuși mulți oameni continuă să le creadă și chiar să le răspândească.

Explicația psihologului: oamenii evită să depună un efort intelectual suplimentar

Experții spun că oamenii devin foarte ușor victime ale dezinformărilor deoarece nu-și dezvoltă gândirea critică. Psihologul Ștefan Popov, fondatorul Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie din Chișinău, definește gândirea critică drept capacitatea de a gândi conștient, logic, analitic, a evalua continuu informațiile prin căutarea unor dovezi și argumente întemeiate, a pune întrebări, a căuta răspunsuri. El spune că, de regulă, oamenii evită să gândească critic întrucât acest procedeu presupune un efort intelectual suplimentar, însă ei preferă gândirea simplistă, acceptând ca adevăr informațiile și datele care vin din partea unor surse presupuse de încredere, fie că sunt politicieni, jurnaliști, reprezentanți ai cultelor religioase sau persoane publice. „În lipsa gândirii critice, putem deveni ușor victime ale știrilor false, manipulării sau teoriilor conspirației. Este interesant că adepții teoriilor conspirației consideră că anume ei gândesc critic, întrucât pun la îndoială informațiile oficiale și caută „adevărurile ascunse”. Însă afirmațiile lor au la bază, cel mai adesea, simple coincidențe, fără dovezi coerente, științifice sau verificate”, explică psihologul. 

„Dacă vrem ca adevărul științific să fie viral, trebuie să ne dăm jos de la catedră”

La rândul său, Ioana Avădani, expertă media și președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, menționează că mintea omului nu poate funcționa fără continuitate. „Dacă este un efect, cu siguranță trebuie să existe și o cauză. Și acolo unde cauza nu este evidentă, sau ea nu este explicată pe înțeles, mintea își inventează cauze. Așa funcționează teoriile conspirației: furnizează minților umane o bucățică de confort. O „conspirație” dezvăluită te face mai important: faci parte din minoritatea care „știe adevărul ascuns”. Cu cât te simți mai singur, mai izolat, mai neînțeles în comunitatea ta, cu atât  mai sensibil poți fi la mesajul conspiraționist. Nu pentru că te-ar privi în mod deosebit chestiile astea cu virusurile, pământul plat sau oculta mondială, ci pentru că vrei să fii și tu important pentru cineva”, explică experta. Ea afirmă că nu este deloc ușor să combați aceste teorii și să-i convingi pe conspiraționiști că greșesc. „O simplă prezentare a datelor reale și contrazicerea argumentelor false nu sunt suficiente. Pentru că nu așa funcționează mintea umană. Nu logica e punctul nostru forte. Datele și argumentele trebuie repetate, prezentate de persoane cu „priză la public” (charisma convinge mai repede decât autoritatea științifică), trebuie să vină către oameni pe canalele pe care aceștia deja le folosesc și le cred. Ele trebuie să stârnească aceleași emoții pozitive de care (ab)uzează cei care răspândesc teoriile conspirației. Dacă vrem ca adevărul științific să fie viral, trebuie să ne dăm jos de la catedră și să ne așezăm „la o vorbă” cu cumetrii”, susține Ioana Avădani.

Gândirea critică are la bază îndoiala

Psihologul Ștefan Popov le recomandă oamenilor să privească sceptic toate informațiile și să se documenteze singuri pentru a afla dacă informațiile sunt corecte sau false. „Dezvoltarea gândirii critice are la bază îndoiala, evaluarea și creativitatea. Dacă punem la îndoială, înseamnă că trebuie să verificăm dacă informația este adevărată, iar acest lucru îl facem prin documentare, căutarea unor dovezi, fapte demonstrabile, științifice, căutăm logica și coerența unor informații. Gândirea critică presupune un efort intelectual, lecturare și informare continuă”, concluzionează specialistul.

În ajutorul celor care vor să-și dezvolte gândirea critică, Comisia Europeană și UNESCO au publicat un set de recomandări. Astfel, înainte de a răspândi informația, cititorul ar trebui să verifice: cine este autorul și de ce lansează ideile respectivedacă sursa este sigură și recunoscută; dacă tonul și stilul sunt echilibrate și corecte sau părtinitoare și axate pe senzațional etc.

Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente

Clienți corporativi